"Ei vor fi mereu in memoria mea ..."

Una dintre cele mai frecvente întrebări despre Holocaust este: Cum a fost uman posibil? 
Pentru a răspunde la această întrebare câteva lucruri trebuie avute în vedere.

1. Înţelegerea faptului că Holocaustul a fost rezultatul unui proces social şi politic, în care naziştii împreuna cu colaboratorii locali au făcut ca încetul cu încetul populaţia să se obişnuiască cu dezumanizarea şi izolarea evreilor până la exterminarea lor.
    
2. Înţelegea faptului că în ciuda influenţei personale a lui Hitler, a personalităţii sale şi a impactul crucial al politicii naziste împotriva evreilor, el nu a fost o persoană “bolnavă” sau “nebună”, şi este singurul responsabil de Holocaust, care s-a bazat pe o ideologie criminală care a fost implementată printr-o politică sistematică, susţinută de milioane de colaboratori şi de tăcerea martorilor pe întreg cuprinsul Europei.
    
3. Înţelegerea faptului că criminalii au fost responsabili în totalitate de faptele lor şi consecinţele acestora şi că este o condiţie necesară să discutăm una dintre cele mai importante lecţii educaţionale care poate fi predată prin intermediul Holocaustului – importanţa propriei responsabilităţi.
    
4. Perspectiva victimei de asemenea trebuie auzită şi simţită pentru a avea o imagine mai bună despre importanţa actelor criminalilor, şi pentru o înţelegere mai aprofundată a luptei constante a evreilor victime pentru viaţă, în ciuda neputinţei.
    
5. O mai profundă înţelegere a luptei constante a victimelor evrei pentru viaţă în ghetouri şi în lagăre, în ciuda neputinţei lor. Este important să urmărim şi impactul politicii naziste asupra familiei evreieşti şi bineînţeles asupra comunităţilor evreieşti.
    
6. Este nevoie să înţelegem Dilemele Morale şi Alegerile Imposibile pe care evreii le-au ales pentru a supravieţui crudei realităţi (trimiterea departe a copiilor pentru a le salva vieţile)
    
7. Întelegerea evreului victimă ca un întreg, cunoscându-i viaţa atât înainte de Holocaust, lupta lui în timpul Holocaustului şi dificultăţile de a se "întoarce la o viaţă normala" după eliberare.
    
8. Perspectiva salvatorului trebuie să fie şi ea auzită, pentru a înţelege preţul pe care erau gata să-l plătească pentru decizia lor şi pentru a arăta însemnătatea diferenţei deciziilor personale în regimul totalitar nazist.
    
9. Tensiunea dintre bogatele elementele uman universale cu care povestea Holocaustului este incărcată şi acele aspecte care sunt particulare acestei situaţii istorice. Porunca morală ne îndeamnă de a căuta universalul. Această discuţie trebuie să fie aprofundată prin înţelegerea realităţii istorice.
    
10. De asemenea, se sugerează folosirea acestui material ca bază factuală şi ideologică pentru seminarii şi workshop-uri pe teme legate de Holocaust. Fiecare ilustraţie – care prezintă vizual un anumit subiect – poate fi folosită, cu un minimum de text, ca un catalizator ideologic, oferind stimulare imediată prin susţinerea unor reacţii.
     
11. Ilustraţiile nu pun în discuţie întrebări la care se poate răspunde simplu, şi nici nu dau răspunsuri rapide şi uşoare. Procesul de a pune întrebări şi de a căuta răspunsuri are în sine o semnificaţie importantă. Tentativa de a defini, interpreta şi înţelege ceea ce este imposibil de înţeles, va îndepărta Holocaustul din sfera neinteligibilului şi îl va plasa undeva în orizontul şi realitatea experienţei umane.

Despre Holocaust 
Holocaustul înseamnă omorârea de către Germania nazistă a şase milioane de evrei. Dacă persecuţia nazistă a evreilor a început in 1933, omorârea lor în masă a avut loc în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Germanii şi colaboratorii lor au avut nevoie de patru ani şi jumătate pentru a omorî şase milioane de evrei. Au fost cei mai eficienţi în acest sens în perioada Aprilie Noiembrie 1942 – 250 de zile pentru a omorî două milioane şi jumătate de evrei. Nu au dat dovadă de nicio reţinere, au încetinit pasul doar atunci când nu au mai fost evrei pentru ucidere şi s-au oprit doar atunci când au fost înfrânţi de Aliaţi.

Nu a fost nicio scăpare. Criminalii nu erau bucuroşi doar cu distrugerea comunităţilor, ei au vizat fiecare evreu care se ascundea şi au vânat fiecare fugar. Păcatul de a fi evreu era atât de mare, încât fiecare dintre ei trebuia să moară – bărbatul, femeia, copilul; responsabilul, desinteresatul, renegatul, cel sănătos şi cel creativ, cel bolnav şi cel leneş – toţi trebuiau să sufere şi să moară, fără nicio păsuire, fără speranţă, fără vreo posibilă salvare, fără nicio şansă de alinare.

Majoritatea evreilor din Europa au murit până în 1945. O civilizaţie care se dezvoltase în 2.000 nu mai exista. Supravieţuitorii – unul dintr-un oraş, doi dintr-un adăpost – zăpăciţi, sleiţi, îndoliaţi peste măsură, şi-au adunat ultimele puteri şi rămăşite de umanitate şi au reconstruit. Ei nu au cerut niciodată justiţie pentru cei care i-au distrus – căci ce justiţie mai poate fi obţinută după o astfel de crimă. Mai degrabă, ei au dorit să reconstruiască: familii noi mereu în umbra celor care nu mai erau, noi poveşti de viată mereu înfăşuare în rană, noi comunităţi mereu obsedate de cei care au pierit.

Atenta selecţionare a fotografiilor a avut drept scop, pe de o parte, descrierea evenimentelor istorice menţionate anterior în diferitele lor etape şi, pe de altă parte, implicarea privitorului din punct de vedere cognitiv, încurajându-l în acest fel să cunoască dileme etice şi provocări ideologice.

Posterele – care pot fi prezentate şi într-o expoziţie de sine stătătoare – sunt destinate utilizării în zilele de comemorare a Holocaustului şi oferă mai multe opţiuni pedagogice. De exemplu, fiecare fotografie poate servi pentru o lecţie separată, ca mijloc de focalizare pe o anumită perioadă a Holocaustului. Fiecare ilustraţie, ca prezentare vizuală ce caracterizează o anumită manifestare din perioada Holocaustului (în diferitele sale etape), întăreşte cuvintele istoricului Lucjan Dobrosvycki:

“Imaginile au o relaţie specială cu timpul, pentru că ele descriu doar prezentul; însă în măsura în care trecutul continuă să fie o parte a prezentului, fotografia poate surprinde la fel de bine şi acest trecut”.

1. Elevul va discuta responsabilitatea individului într-o societate totalitară şi rolul jucat de ideologia nazistă.
    
2. Elevul va discuta despre impactul ideologiei naziste şi a politicii naziste asupra vieţii victimei, în special a celor evrei.
    
3. Elevul va discuta relevanţa acestor aspecte astăzi. Evenimentele centrale acestei lecţii au avut loc intr-o perioadă de timp şi loc specifice. Deportarea internaţională sistematică a victimelor către locurile de ucidere nu s-a mai repetat niciodată. Totuşi, aceste evenimente istorice specifice au comportă aspecte universale care derivă din faptul că au fost făcute de fiinţe umane altor fiinţe umane.

Descrieri specifice insoţesc fiecare dintre aceste fotografii.

1. Expoziţia de fotografii
   Profesorul va prezenta toate fotografiile în clasă ca o expoziţie.
    
2. Întrebări şi discuţii:
   • Ce vezi în aceste fotografii? Când şi unde s-a întâmplat acest lucru? Fiecare elev poate alege o fotografie, de preferinţă o fotografie care l-a impresionat.
   • Ce cunoşti despre Holocaust?
   • Profesorul va explica semnificaţia cuvântului şi istoria generală a Holocaustului.
      
3. Activităţi de grup: clasa va fi împărţită în şase grupuri mici funcţie de temele de mai jos:
   A. Evreii din Germani în timpul regmimului nazist 1933 -1938 
   B. Eforturile de supravieţuire în Ghetou 
   C. 1942-1944 deportările spre lagăre 
   D. Revolta 
   E. Drepţii între Popoare (Rightheous among the Nations)
   F. Eliberarea 

   Fiecare grup va analiza fotografiile şi textele ataşate şi va răspunde la întrebările ataşate textelor.
    

4. Prezentarea muncii în grup:
   Fiecare grupă va prezenta colegilor răspunsurile lor bazate pentru fotografiile şi textele pe care le-au analizat.
    
5. Discuţia de panel:
   1. Ce ştiai despre Holocaust înaintea acestei lecţii?
   2. Cum trăiau evreii înainte de Holocaust?
   3. Ce am învăţat despre ideologia şi politica nazistă faţă de evrei între 1933-1945?
   4. Care este lucrul cel mai impresionant pe care l-ai descoperit în timpul lecţiei de astăzi?
   5. Ce ai învăţat despre evreii victime în timpul Holocaustului?
   6. Ce cunoşti despre soarta evreii români în timpul acelei perioade de timp.
      • The Iasi Pogrom
   7. Care este importanţa acestui eveniment istoric şi de ce trebuie să învăţăm despre Holocaust?
   8. Care sunt întrebările care îţi vin în minte după ce ai învăţat despre Holocaust?

Viaţa evreiască înainte de Holocaust: Jewish Witness to a European Century - An Interactive Database of Jewish Memory